Rolul Fundamental al Președintelui României

Reprezentarea Statului Român

Președintele României este figura centrală care reprezintă statul român atât pe plan intern, cât și pe scena internațională. Această funcție nu este doar simbolică, ci implică o serie de acțiuni concrete, de la participarea la summituri și întâlniri bilaterale, până la acreditarea ambasadorilor și semnarea tratatelor. Practic, președintele este vocea României în dialogul cu alte națiuni, asigurând o prezență constantă și coerentă în relațiile diplomatice. Este cel care poartă mesajul țării și stabilește direcțiile principale în politica externă, contribuind la consolidarea imaginii României în lume. Fiecare gest și declarație a sa are o greutate semnificativă, influențând percepția globală asupra țării noastre. Alegerile prezidențiale din 2025 vor decide cine va îndeplini acest rol important.

Garantul Independenței Naționale

Un alt aspect esențial al rolului prezidențial este cel de garant al independenței naționale. Președintele are datoria de a veghea la suveranitatea și integritatea teritorială a României, asigurându-se că niciun factor extern sau intern nu amenință aceste principii. Această responsabilitate se manifestă prin decizii strategice în domeniul apărării și securității, prin coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și prin acțiuni ferme în fața oricăror provocări. Este un pilon de stabilitate, a cărui misiune este să protejeze interesele fundamentale ale țării și să mențină echilibrul necesar pentru o dezvoltare sigură și prosperă. Orice tentativă de subminare a independenței este întâmpinată cu o reacție promptă și decisivă din partea șefului statului.

Simbolul Unității Națiunii

Pe lângă rolurile sale funcționale, președintele României este și un simbol al unității națiunii. Într-o societate diversă, cu multiple opinii și interese, președintele are misiunea de a aduce oamenii împreună, de a promova coeziunea socială și de a depăși diviziunile. El reprezintă toți cetățenii, indiferent de apartenența politică, etnică sau religioasă. Prin discursurile sale, prin participarea la evenimente naționale și prin atitudinea sa publică, președintele contribuie la consolidarea sentimentului de apartenență și la promovarea valorilor comune. Este figura care, în momente de criză sau de sărbătoare, reușește să unească națiunea sub un singur drapel, inspirând încredere și solidaritate.

Funcțiile Cheie ale Președintelui

Funcția de Reprezentare Internă și Externă

Președintele României are un rol important în reprezentarea țării, atât pe plan intern, cât și extern. Asta înseamnă că el este fața României în relațiile cu alte state și organizații internaționale. De exemplu, participă la summituri, semnează tratate și primește ambasadori. Pe plan intern, el este cel care vorbește în numele națiunii, mai ales în momente importante sau de criză. Această funcție subliniază importanța președintelui ca simbol al suveranității și identității naționale. Practic, el este cel care duce mesajul României mai departe, asigurându-se că vocea țării este auzită și respectată în lume. Este o muncă ce cere multă diplomație și o înțelegere profundă a intereselor naționale.

Funcția de Veghe la Respectarea Constituției

Un alt rol esențial al președintelui este cel de garant al Constituției României. Asta înseamnă că el trebuie să se asigure că toate instituțiile statului, dar și cetățenii, respectă legea fundamentală a țării. Nu este doar o chestiune de a verifica dacă se respectă articolele, ci și de a interveni atunci când există abateri sau interpretări greșite. Președintele are puterea de a sesiza Curtea Constituțională, de exemplu, dacă o lege pare să încalce principiile constituționale. Este o funcție care cere o vigilență constantă și o bună cunoaștere a dreptului, pentru a menține echilibrul și legalitatea în stat. Fără această funcție, ar fi mult mai ușor ca abuzurile de putere să apară.

Funcția de Mediere Între Puterile Statului

Președintele are și un rol de mediator între diferitele puteri ale statului: legislativă, executivă și judecătorească. Asta nu înseamnă că el se implică direct în deciziile lor, ci că intervine atunci când apar conflicte sau blocaje. De exemplu, dacă Parlamentul și Guvernul nu reușesc să ajungă la un acord pe o anumită lege, președintele poate încerca să faciliteze dialogul. Este o funcție delicată, care cere imparțialitate și abilități de negociere. Scopul este de a asigura o bună funcționare a statului și de a preveni crizele instituționale. Președintele acționează ca un arbitru, încercând să găsească soluții care să fie în beneficiul tuturor și să mențină stabilitatea.

Atribuțiile Președintelui în Domeniul Executiv

Desemnarea Candidatului pentru Prim-Ministru

Președintele României are un rol esențial în formarea Guvernului, începând cu desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru. Această decizie nu este una arbitrară; ea vine după consultări cu partidele politice reprezentate în Parlament. Procesul de desemnare este un moment cheie pentru stabilitatea politică a țării, deoarece persoana propusă trebuie să aibă capacitatea de a forma o majoritate parlamentară și de a obține votul de încredere. Este o responsabilitate mare, care cere o analiză atentă a contextului politic și a potențialului de colaborare între diversele forțe politice. O alegere bună poate asigura o guvernare eficientă, în timp ce o decizie mai puțin inspirată poate duce la blocaje și instabilitate. Președintele trebuie să fie un arbitru imparțial, care să faciliteze dialogul și să găsească cea mai bună soluție pentru țară, nu doar pentru un anumit partid.

Numirea și Revocarea Membrilor Guvernului

După ce candidatul desemnat obține votul de încredere al Parlamentului, Președintele României are atribuția de a numi membrii Guvernului. Această numire se face la propunerea prim-ministrului desemnat. De asemenea, în cazul unei remanieri guvernamentale sau al unui post vacant, Președintele poate revoca și numi noi membri ai Guvernului, tot la propunerea prim-ministrului. Această atribuție subliniază rolul Președintelui în asigurarea funcționării continue a executivului. Este important de reținut că, deși Președintele numește și revocă, inițiativa aparține prim-ministrului, ceea ce reflectă echilibrul puterilor în stat. Președintele validează, practic, echipa propusă de șeful Guvernului, asigurându-se că procesul respectă toate normele legale și constituționale. Această colaborare este vitală pentru o bună guvernare.

Consultarea Guvernului pe Probleme Urgente

Președintele României are dreptul de a consulta Guvernul pe probleme urgente și de importanță deosebită. Această atribuție permite Președintelui să fie informat direct despre deciziile și strategiile executivului, mai ales în situații de criză sau când sunt necesare măsuri rapide. Deși Președintele nu participă la ședințele de Guvern în mod regulat, posibilitatea de a cere consultări subliniază rolul său de garant al funcționării instituțiilor statului. Este o modalitate prin care Președintele poate oferi perspective sau poate cere clarificări, contribuind la o mai bună coordonare între instituții. Această interacțiune este crucială pentru a asigura că deciziile luate sunt bine fundamentate și că răspund nevoilor imediate ale țării. Un exemplu recent de astfel de consultare ar putea fi legat de schimbarea conducerii Senatului României, unde Președintele ar fi putut solicita informații despre impactul acestei decizii asupra stabilității politice.

Atribuții Legislative ale Președintelui

Promulgarea Legilor și Publicarea lor

Președintele României are un rol important în procesul legislativ, chiar dacă nu inițiază legi. Odată ce o lege este adoptată de Parlament, Președintele are datoria de a o promulga. Asta înseamnă că el confirmă oficial existența și validitatea legii. După promulgare, legea trebuie publicată în Monitorul Oficial, un pas esențial pentru ca aceasta să devină obligatorie și să producă efecte juridice. Fără această publicare, legea nu poate fi aplicată. Este un proces formal, dar absolut necesar pentru ca cetățenii să știe ce reguli trebuie să respecte. Practic, Președintele este cel care dă undă verde finală unei legi, transformând-o dintr-un proiect într-o normă aplicabilă.

Dreptul de Veto și Reexaminarea Legilor

Președintele nu este doar un simplu notar al legilor. El are și un instrument puternic de control: dreptul de veto. Acest drept îi permite să ceară Parlamentului reexaminarea unei legi, dacă consideră că aceasta nu este în interesul public sau că are anumite deficiențe. Este o modalitate prin care Președintele poate influența calitatea legislației și poate preveni adoptarea unor acte normative cu probleme. Parlamentul este obligat să reexamineze legea, dar poate decide să o adopte din nou în forma inițială sau să o modifice. Dacă Parlamentul o adoptă din nou în aceeași formă, Președintele este obligat să o promulge. Acest mecanism asigură un echilibru între puterea legislativă și cea executivă, oferind Președintelui o voce în procesul de creare a legilor. Este o pârghie importantă pentru a asigura o legislație de calitate.

Sesizarea Curții Constituționale

Un alt aspect important al atribuțiilor legislative ale Președintelui este posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională. Această acțiune se întâmplă atunci când Președintele are îndoieli serioase cu privire la constituționalitatea unei legi. El poate cere Curții să verifice dacă legea respectă prevederile Constituției României. Această atribuție este vitală pentru menținerea supremației Constituției și pentru protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Curtea Constituțională, după ce analizează sesizarea, decide dacă legea este conformă cu Constituția sau nu. Dacă este declarată neconstituțională, legea nu poate fi promulgată și trebuie retrimisă Parlamentului pentru modificări. Acest rol al Președintelui subliniază angajamentul României față de reforme politice și statul de drept, asigurând că toate actele normative respectă legea fundamentală a țării.

Rolul Președintelui în Apărarea Națională

Comandantul Suprem al Forțelor Armate

Președintele României are o responsabilitate majoră în ceea ce privește apărarea națională, fiind comandantul suprem al forțelor armate. Această poziție nu este doar una simbolică, ci implică o serie de atribuții concrete, esențiale pentru securitatea țării. El este cel care veghează la buna funcționare a sistemului de apărare și se asigură că armata este pregătită să răspundă oricăror provocări. Practic, Președintele este figura centrală în deciziile strategice legate de securitatea națională, având un cuvânt greu de spus în direcția și dezvoltarea capacităților militare ale României. Această funcție îi conferă autoritatea necesară pentru a coordona eforturile de apărare și pentru a menține integritatea teritorială a statului.

Declararea Mobilizării Forțelor Armate

Într-o situație de criză sau de amenințare la adresa securității naționale, Președintele are puterea de a declara mobilizarea forțelor armate. Această decizie, care poate fi parțială sau generală, este una de o importanță capitală și se ia, de regulă, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului. Procesul de mobilizare implică activarea rezerviștilor și punerea în stare de alertă a tuturor resurselor militare disponibile, pentru a face față unei agresiuni sau pentru a asigura stabilitatea internă. Este un mecanism de ultimă instanță, menit să protejeze suveranitatea și independența României. Președintele, în calitate de lider, trebuie să evalueze cu atenție situația și să acționeze rapid și decisiv pentru a proteja interesele naționale.

Măsuri în Caz de Agresiune Armată

În cazul unei agresiuni armate, Președintele României are atribuții specifice pentru a gestiona situația și a proteja țara. Pe lângă declararea mobilizării, el poate iniția și alte măsuri de apărare, în conformitate cu legislația în vigoare și cu angajamentele internaționale ale României. Aceste măsuri pot include coordonarea operațiunilor militare, solicitarea de sprijin din partea aliaților și implementarea unor strategii de răspuns adaptate la natura amenințării. Rolul său este de a asigura o reacție eficientă și proporțională, menținând în același timp stabilitatea internă și relațiile diplomatice. În acest context, politica externă a României joacă un rol important, deoarece Președintele trebuie să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a gestiona criza și a restabili pacea.

Atribuții în Situații Excepționale

Instituirea Stării de Asediu

Președintele României are puterea de a declara starea de asediu, fie pe întreg teritoriul țării, fie în anumite zone administrative. Această decizie este una de maximă importanță și se ia în situații de criză majoră, cum ar fi un conflict armat sau o amenințare gravă la adresa securității naționale. Odată instituită, măsura trebuie supusă aprobării Parlamentului în cel mult cinci zile. Dacă Parlamentul nu este în sesiune, acesta se convoacă de drept în 48 de ore pentru a discuta și a valida decizia prezidențială. Această procedură asigură un echilibru între necesitatea unei reacții rapide și controlul democratic. Este un moment în care guvernul României trebuie să acționeze cu rapiditate și eficiență.

Instituirea Stării de Urgență

Similar stării de asediu, președintele poate institui starea de urgență. Aceasta se aplică în cazuri de dezastre naturale, epidemii, sau alte evenimente care pun în pericol viața cetățenilor sau ordinea publică. La fel ca în cazul stării de asediu, decizia trebuie validată de Parlament în termen de cinci zile. Starea de urgență permite autorităților să ia măsuri excepționale pentru a gestiona criza, inclusiv restricționarea anumitor drepturi și libertăți civile, dar întotdeauna în limitele legii și sub supravegherea legislativului. Parlamentul, dacă nu este deja reunit, se convoacă automat în 48 de ore de la declararea stării de urgență, pentru a asigura o supraveghere constantă a măsurilor adoptate.

Convocarea Parlamentului în Situații de Criză

Un aspect esențial al rolului prezidențial în situații excepționale este capacitatea de a convoca Parlamentul. În momente de criză, fie că este vorba de o agresiune externă, o stare de asediu sau o stare de urgență, este vital ca legislativul să fie activ și să poată lua decizii rapide. Președintele are autoritatea de a convoca Parlamentul de drept, asigurându-se că instituția funcționează pe toată durata acestor stări. Această atribuție subliniază rolul președintelui ca garant al funcționării instituțiilor statului, chiar și în cele mai dificile circumstanțe, menținând astfel stabilitatea și continuitatea guvernării.

Alte Atribuții Importante ale Președintelui

Președintele României are și alte responsabilități, pe lângă cele legate de guvernare sau apărare. Acestea sunt la fel de importante pentru imaginea țării și pentru recunoașterea meritelor individuale. Ele arată că rolul prezidențial nu se limitează doar la politică, ci se extinde și în zona simbolică și onorifică a statului.

Conferirea Decorațiilor și Titlurilor de Onoare

Președintele are puterea de a acorda decorații și titluri de onoare. Asta înseamnă că poate recunoaște public meritele unor persoane sau instituții care au contribuit semnificativ la dezvoltarea României, în diverse domenii. Este o modalitate prin care statul își arată aprecierea față de cetățenii săi. Fie că vorbim de artă, știință, sport, sau servicii aduse comunității, aceste distincții sunt un semn de respect și recunoștință. Ele motivează și pe alții să urmeze exemplele de excelență.

Acordarea Gradului de Mareșal și General

O altă atribuție importantă este acordarea gradelor militare superioare, cum ar fi cel de mareșal și general. Această decizie subliniază rolul Președintelui ca și comandant suprem al forțelor armate. Este o recunoaștere a carierei și a meritelor excepționale în domeniul militar, o dovadă de încredere în capacitatea de conducere și strategie a ofițerilor. Aceste grade sunt acordate doar în situații speciale, pentru servicii deosebite aduse apărării naționale și securității țării. Este o responsabilitate mare, care arată respectul față de ierarhia militară și față de cei care își dedică viața apărării României pe scena internațională.

Acordarea Grațierii Individuale

Președintele are și dreptul de a acorda grațierea individuală. Asta înseamnă că poate anula sau reduce o pedeapsă penală, în anumite condiții. Nu este o decizie luată ușor, ci una care implică o analiză atentă a cazului și a circumstanțelor. Este o măsură de clemență, care poate oferi o a doua șansă unor persoane, dar care trebuie folosită cu multă prudență și responsabilitate. Această atribuție arată că Președintele are și un rol umanitar, putând interveni în destinele individuale, respectând totodată principiile justiției.

Alegerea și Durata Mandatului Prezidențial

Procesul de Vot Universal și Direct

Alegerea președintelui României este un moment important pentru democrația țării, un proces care implică direct cetățenii. Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, ceea ce subliniază importanța participării fiecărui cetățean la decizia finală. Acest sistem de vot direct asigură o legătură puternică între președinte și popor, oferind legitimitate funcției. Procesul electoral se desfășoară, de obicei, în două tururi de scrutin. În primul tur, toți candidații înscriși concurează pentru voturile alegătorilor. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică peste 50% din total, atunci se organizează un al doilea tur de scrutin. Acest al doilea tur are loc între primii doi candidați care au obținut cele mai multe voturi în primul tur. Este o metodă care permite o selecție mai clară și o legitimitate sporită pentru cel ales. Sistemul de vot majoritar în două tururi este destul de comun în democrațiile europene, fiind considerat eficient pentru a asigura că președintele ales are un sprijin semnificativ din partea electoratului. Este un proces care necesită o bună organizare și o informare corectă a publicului, pentru a asigura o participare cât mai mare și o desfășurare fără probleme. Dezbaterile publice și campaniile electorale joacă un rol cheie în acest proces, ajutând alegătorii să își formeze o opinie informată despre fiecare candidat și despre platformele lor politice. Peisajul politic actual este influențat de aceste alegeri.

Condiții pentru Câștigarea Alegerilor

Pentru a fi declarat președinte al României, un candidat trebuie să îndeplinească anumite condiții, în funcție de turul de scrutin. În primul tur, un candidat este declarat ales dacă reușește să obțină majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate. Aceasta înseamnă că trebuie să acumuleze peste jumătate din totalul voturilor. Dacă această condiție nu este îndeplinită de niciunul dintre candidați, se trece la al doilea tur. În acest tur decisiv, competiția se restrânge la primii doi candidați clasați în primul tur. Candidatul care obține cel mai mare număr de voturi în al doilea tur este declarat câștigător, indiferent de procentajul exact. Nu mai este necesară o majoritate absolută, ci doar o majoritate simplă. Această regulă asigură că un președinte este ales chiar și în situații în care voturile sunt dispersate între mai mulți candidați în primul tur. Este un mecanism care garantează că țara va avea un președinte ales, evitând blocajele politice. Procesul de numărare a voturilor și de validare a rezultatelor este supravegheat de instituții independente, pentru a asigura transparența și corectitudinea. Orice contestație legată de rezultate este analizată de Curtea Constituțională, care are ultimul cuvânt în validarea alegerilor. Această rigoare procedurală este esențială pentru a menține încrederea publicului în sistemul electoral și în legitimitatea președintelui ales.

Durata Mandatului și Numărul Maxim de Mandate

Mandatul președintelui României are o durată fixă și este supus unor limitări clare în ceea ce privește numărul de mandate. Durata mandatului prezidențial este de cinci ani, începând de la data depunerii jurământului. Această perioadă de cinci ani oferă președintelui suficient timp pentru a-și implementa agenda politică și pentru a asigura stabilitatea instituțională. Este o perioadă considerată optimă pentru a permite o guvernare eficientă, fără a fi prea lungă, ceea ce ar putea duce la o concentrare excesivă a puterii. În ceea ce privește numărul de mandate, Constituția României prevede o limitare strictă: o persoană poate ocupa funcția de președinte pentru maximum două mandate. Această prevedere are rolul de a preveni acumularea excesivă de putere și de a încuraja o reînnoire a clasei politice. Este o măsură menită să asigure o rotație a liderilor și să prevină apariția unor tendințe autoritare. Chiar dacă un președinte este foarte popular, el nu poate candida pentru un al treilea mandat, indiferent de circumstanțe. Această limitare este o garanție a principiilor democratice și a echilibrului puterilor în stat. Excepții de la această regulă pot apărea doar în situații extraordinare, cum ar fi războiul sau catastrofele, când mandatul poate fi prelungit prin lege organică, dar aceste situații sunt rare și strict reglementate.

Relația Președintelui cu Parlamentul

Prezentarea de Mesaje Parlamentului

Președintele României are datoria de a adresa mesaje Parlamentului, o acțiune care subliniază rolul său de comunicator principal al națiunii. Aceste mesaje nu sunt simple formalități; ele reprezintă o ocazie pentru șeful statului de a expune viziunea sa asupra principalelor probleme politice, economice și sociale care preocupă țara. Prin această interacțiune, Președintele poate influența agenda legislativă și poate orienta dezbaterile parlamentare, contribuind la o mai bună înțelegere a direcțiilor strategice ale statului. Este un moment în care se consolidează democrația în România, oferind o platformă pentru dialogul dintre cele două instituții cheie.

Participarea la Ședințe ale Guvernului

Deși Președintele nu face parte din executiv în mod direct, Constituția îi permite să participe la ședințele Guvernului în anumite situații. Această participare este, de obicei, limitată la discuții despre probleme de interes național major, cum ar fi politica externă, apărarea țării sau asigurarea ordinii publice. Prezența sa la aceste ședințe nu este doar simbolică; ea îi permite să fie informat direct despre deciziile guvernamentale și să își exercite influența, asigurând o coordonare mai bună între instituțiile statului. Este o modalitate prin care Președintele își poate îndeplini rolul de mediator și garant al bunei funcționări a autorităților publice.

Organizarea Referendumului Național

Președintele are puterea de a iniția și organiza un referendum național, o atribuție de o importanță deosebită în sistemul democratic românesc. Această decizie nu este luată unilateral, ci necesită consultarea prealabilă a Parlamentului. Referendumul reprezintă o formă directă de consultare a cetățenilor pe probleme de interes național, permițând poporului să se pronunțe direct asupra unor decizii majore. Este un instrument prin care Președintele poate aduce în prim-plan voința populară, consolidând legitimitatea unor decizii și asigurând o participare mai activă a cetățenilor la procesul decizional. Această atribuție subliniază rolul Președintelui ca reprezentant al întregii națiuni și garant al suveranității populare.

Limitări și Responsabilități ale Funcției

Incompatibilități cu Alte Funcții Publice

Funcția de președinte al României vine cu anumite restricții clare, menite să asigure imparțialitatea și dedicarea totală față de rolul său. Președintele nu poate deține, în același timp, o altă funcție publică sau privată, indiferent de natura acesteia. Această incompatibilitate este stabilită prin Constituție și are ca scop prevenirea conflictelor de interese și concentrarea puterii. Ideea este că un președinte trebuie să se ocupe exclusiv de atribuțiile sale, fără a fi distras de alte angajamente sau de posibile avantaje personale. Este o măsură de protecție împotriva abuzului de putere și pentru a menține integritatea funcției. Orice abatere de la această regulă ar submina încrederea publică și ar afecta buna funcționare a statului. Este o chestiune de principiu, care subliniază importanța rolului prezidențial.

Respectarea Principiului Separației Puterilor

Președintele României, deși este o figură centrală în stat, trebuie să respecte cu strictețe principiul separației puterilor în stat. Asta înseamnă că nu poate interveni în mod direct în activitatea legislativă a Parlamentului sau în cea judecătorească a instanțelor. Rolul său este mai degrabă unul de echilibru și mediere, nu de control absolut. Orice încercare de a depăși aceste limite ar duce la un dezechilibru instituțional și ar afecta democrația. Constituția stabilește clar atribuțiile fiecărei puteri, iar președintele este obligat să acționeze în cadrul acestor prevederi. Este o garanție împotriva autoritarismului și o modalitate de a asigura un sistem de checks and balances. Respectarea acestui principiu este vitală pentru stabilitatea și funcționarea corectă a statului de drept.

Asigurarea Echilibrului Instituțional

Pe lângă respectarea separației puterilor, președintele are și responsabilitatea de a asigura un echilibru instituțional. Asta înseamnă că trebuie să acționeze ca un mediator între diferitele instituții ale statului, în special între Parlament, Guvern și sistemul judiciar. Rolul său este de a facilita dialogul și de a preveni blocajele, nu de a favoriza o anumită putere în detrimentul alteia. În situații de criză sau de conflict între instituții, președintele este cel care trebuie să intervină pentru a găsi soluții și a restabili armonia. Această funcție de echilibrare este esențială pentru buna guvernare și pentru stabilitatea politică. Fără un președinte care să vegheze la acest echilibru, sistemul ar putea deveni disfuncțional. Este o responsabilitate complexă, care necesită tact și o înțelegere profundă a mecanismelor statului. Reforme structurale sunt adesea necesare pentru a menține acest echilibru.

Întrebări Frecvente

Cum este ales Președintele României?

Președintele României este ales de cetățeni prin vot direct. Candidatul care obține cele mai multe voturi la primul tur de scrutin devine președinte. Dacă nimeni nu are majoritatea, se organizează un al doilea tur între primii doi candidați.

Cât durează mandatul unui președinte și de câte ori poate fi ales?

Mandatul prezidențial durează cinci ani. O persoană poate fi președinte pentru cel mult două mandate.

Care sunt cele mai importante roluri ale Președintelui?

Președintele reprezintă România în țară și în lume, asigură respectarea Constituției și ajută la buna înțelegere între diferitele puteri ale statului (Parlament, Guvern, Justiție).

Ce atribuții are Președintele în legătură cu Guvernul?

Președintele propune un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește membrii Guvernului, după ce Parlamentul își dă acordul. De asemenea, poate discuta cu Guvernul despre probleme importante.

Ce puteri legislative are Președintele?

Președintele promulgă legile (adică le aprobă pentru a intra în vigoare), poate cere Parlamentului să reexamineze o lege (drept de veto) și poate cere Curții Constituționale să verifice dacă o lege respectă Constituția.

Ce rol are Președintele în apărarea țării?

Președintele este șeful suprem al armatei. El poate decide mobilizarea forțelor armate și ia măsuri în cazul unei agresiuni împotriva țării.

Ce face Președintele în situații de criză?

În situații de criză, Președintele poate institui starea de asediu sau starea de urgență. El poate convoca Parlamentul pentru a discuta aceste măsuri.

Există limitări sau interdicții pentru Președinte?

Președintele nu poate fi membru al unui partid politic și nu poate ocupa alte funcții publice sau private în timpul mandatului său. El trebuie să respecte separarea puterilor în stat.